Despre costumul popular

„Am avut via dorinţă de a păstra, spre amintire, frumosul nostru port naţional şi a cunoaşte mai deaproape ţesăturile şi cusăturile ce împodobesc cu o artă deosebită iile, cămăşile, fotele, vâlnicile, zăvelcile, maramele, scoarţele şi chilimurile ţărăneşti, mai cu seamă pe cele de la munte unde tradiţiunea s-a păstrat mai bine decât la câmp.
Frumuseţea izvoadelor, gingăşia, felurimea feţelor şi dibăcia cu care erau lucrate şi întocmite când le’am cercetat mai cu deamănuntul lor, m’au lăsat uimită.
Prin felurimea lucrului şi gustului lor, mi se părea că descoperisem o comoară, într’atâta le găseam, deosebite de tot ce văzusem până atunci, şi mai ales neasemănate cu izvoadele şi cusăturile venite din străinătate, nici cu porturile naţiunilor din Occident. Ele sunt o alcătuire strămoşească ce a trecut prin veacuri fără să piară, lăsându-ne urma unei străluciri care ne face să credem că am fost şi noi ceva odată!”

Elena C. Cornescu în „Culegeri de colecții. CUSĂTURI ROMÂNEŞTI” - 10 mai 1906

http://elemente-identitate.wikispaces.com/1.1.+COSTUMUL+POPULAR